MOTHERHOOD

Dar tu, cum gasesti limba comuna cu copilul tau?

Ati auzit vreodata de expresia “the terrible twos”? Defineste perioada prin care trece copilul in jurul varstei de doi ani. E un prag psihologic pe care il depaseste si isi alege uneori metode mai exagerate prin care se exteriorizeaza. Reactiile pot fi diferite de la copil la copil, lucrurile cele mai des intalnite fiind crizele de plans, nervi la orice refuz, trantit, spart, muscat si gesturi asemanatoare. O sa povestim despre aceasta etapa mai in detaliu, in unul din urmatoarele articole, acesta fiind despre cum am confruntat noi una din crizele lui David si ce concluzii am reusit sa trag.

Anisia si David au de obicei reactii diferite la nervi, cum era de asteptat. Chiar daca sunt gemeni, sunt doua personalitati complet diferite. Anisia la refuzuri plange cu o jale de iti e foarte greu sa-i rezisti, David in schimb se enerveaza foarte tare, fuge prin casa si distruge tot ce gaseste in cale. Daca nu gaseste, cauta pana gaseste. Uneori este foarte greu sa ramai calm in asfel de situatii. Ce il mai caracterizaza este sa arunce mancarea sau apa pe jos si dupa sa calce pe ea si sa o duca prin toata casa.

Intr-una din “astfel” de zile, dupa o perioada de nopti nedormite si oboseala acumulata, David s-a gandit sa-mi puna la incercare rabdarea. Le facusem niste clatite cu gem de prune, una din gustarile lor preferate si pana sa ii pun la masutele lor, fiind foarte nerabdatori, le-am dat sa muste cate o bucatica. Anisia a inghitit cumintica ceea ce a muscat, in schimb David, a scuipat si a inceput sa calce totul in picioare, fericit si mandru de el.

Mi s-a urcat sangele la cap. Abia stransesem dupa ei. IAR! Primul meu gand a fost sa ii dau vreo doua la fund. Evident ca nu am facut-o, dar mi-a luat ceva sa ma calmez. In loc sa ii explic ca nu este bine sa faca asa, cum faceam de obicei, i-am dat un servetel si “i-am poruncit” sa stearga. I-am zis-o aspru si poruncitor. David o vreme tot credea ca e un joc si radea, se juca cu mancarea de pe jos, la un moment dat chiar a incercat sa stearga si sa arunce la gunoi, dar cand a vazut ca eu nu ma las si tot insist sa curete tot, toot, s-a prins ca ceva nu e in regula si a inceput sa se agite. Nu am observat aceasta prima alarma, fiind concentrata  sa “il educ” pe David si sa fiu ferma pana la capat.

Rezultatul a fost foarte descurajator. David, dupa cateva incercari de a se juca si a rade, cand a vazut ca mama lui e schimbata si tot nu isi revine la “normal”, a bagat o portie de plans de mi-a fost foarte greu sa il linistesc. Nu a fost acel plans prin care incearca sa obtina ceva, a fost unul plin de jale si suparare.

M-am simtit vinovata ca am lasat emotiile sa controleze situatia. Acesta a fost principalul motiv care m-a influentat sa mai caut solutia. Asa ca atunci cand situatia s-a repetat intr-o alta zi, i-am explicat frumos ca face mizerie, la fel cum faceam de obicei, doar ca de data asta l-am rugat sa ma ajute sa strang. Am luat doua servetele si unul i l-am dat lui. A fost de acord sa ma ajute, chiar i-a placut activitatea. L-am laudat dupa ca m-a ajutat si a strans totul dupa el.  Dupa, i-am dat un servetel umed si l-am rugat frumos sa se stearga pe gurita si manute. A fost de acord si a facut-o cum a stiut el mai bine.

De atunci David  arunca mancarea din ce in ce mai rar, iar cand o face, e mai calm si nu se grabeste sa imprastie mancarea prin toata casa, stiind ca voi veni ca un fulger sa adun totul. Chiar imi permit sa cred ca in curand va renunta la acest obicei. Iar Anisia, cand vede ca noi doi adunam, vine si ea sa ne ajute, isi cere servetelul ei pentru curatenie si se pune la treaba si ea…

E un lucru atat de placut cand gasesti  limba comuna cu copilul, cand reusesti sa vorbesti cu el pe limba lui, chiar si dupa cateva incercari esuate. De multe ori imi dau seama ca uneori un copil intelege mult mai mult decat ne imaginam pe moment si e foarte important sa fim constienti de asta.

Dar voi, prin ce episoade ati trecut alaturi de copii vostri? Cum ati ajuns la un punct comun si “negociat”?

Sursa foto – Pixabay

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s